Instrumente si piete financiare - partea 2

In prima parte am prezentat diferite tipuri de piete financiare si caracteristicile lor principale. Pe fiecare piata exista anumite instrumente financiare care pot fi tranzactionate. In principiu, exista doua clase de instrumente:

Sep 5, 2016 2037
In prima parte am prezentat diferite tipuri de piete financiare si caracteristicile lor principale. Pe fiecare piata exista anumite instrumente financiare care pot fi tranzactionate. In principiu, exista doua clase de instrumente:

  • Instrumente care genereaza raporturi de creditare
  • Instrumente care genereaza raporturi de proprietate
Instrumentele care genereaza raporturi de creditare sunt instrumente care se tranzactioneaza pe piata monetara sau pe piata instrumentelor cu venit fix.

Pe piata monetara avem urmatoarele tipuri de instrumente:

  • Depozitul
  • Certificatul de depozit
  • Certificatele de trezorerie
  • Hartiile comerciale
  • Acordul de rascumpare (Repurchase Agreement)
Toate acestea se emit, de regula, cu scadente de pana la un an si platesc o dobanda (exprimata in procent anual) la scadenta. Mai exista si alte tipuri de intrumente ale pietei monetare, dar sunt destinate tranzactionarii in sistemul interbancar.

Depozitul este un instrument arhicunoscut de o mare parte a publicului.

Putem avea:
  • Depozite clasice – care platesc dobanda la scadenta
  • Depozite non-clasice – care pot plati dobanda in avans
  • Depozite structurate – al caror mod de functionare este conditionat de un eveniment
La randul lor, depozite clasice pot fi:
  • Cu acumulare
  • Cu prelungire automata
  • Cu capitalizare
Certificatul de depozit este un instrument care functioneaza ca un depozit, are scadenta de maxim 6 luni, dar poate fi vandut inainte de scadenta.

Certificatul de trezorerie este un instrument care se emite cu discount fata de valoarea nominala (fara dobanda). De exemplu, la scadenta plateste 1000 de dolari, dar in piata se tranzactioneaza la preturi mai mici de 1000 de dolari. Daca o persona cumpara un astfel de instrument cu 950 de dolari, la scadenta primeste 1000 de dolari, diferenta de 50 de dolari este considerata dobanda.

Instrumente si piete financiare - partea 2.jpg


Hartiile comerciale sunt instrumente emise de companii, fie direct publicului, fie prin intermediul bancilor. De regula au scadenta de pana la 270 de zile. Se aseamana cu certificale de trezorerie, dar modul de stabilire a pretului de emisiune poate diferi de la o tara la alta. Companiile care vor sa emita hartii comerciale trebuie sa aiba rating.

Acordul de rascumparare este, de fapt, un imprumut garantat cu titluri de stat. Este un instrument cu lichiditate mare in sistemul bancar, dar si companiile private il pot accesa. Atunci cand imprumutul este acordat de Banca Centrala bancilor comerciale, se numeste system repo si reprezinta o modalitate de interventie a Bancii Centrale in piata monetara pentru a creste sau scadea lichiditatea.

Pe piata instrumentelor cu venit fix, cele mai multe instrumente sunt obligatiunile (bonds). Acestea se pot emite cu scadente foarte mari, chiar si peste 30 de ani. Obligatiunile clasice platesc o dobanda fixa numita cupon si care se poate plati anual, semianual, trimestrial, etc. De exemplu, daca avem o obligatiune cu valoarea nominala de 1000 de dolari care plateste un cupon semianual de 6%, inseamna ca plateste 30 de dolari la fiecare 6 luni. La scadenta va plati si valoarea nominala de 1000 de dolari. Obligatiunile pot fi emise de guvern, municipalitati sau companii. Exista si obligatiuni care au alte caracteristici decat cele clasice.

De exemplu, unele pot plati cupon legat de un indice de dobanda: in loc sa plateasca o dobanda fixa, platesc Euribor 6luni + 1.50%. In acest caz vorbim despre o obligatiune cu dobanda variabila.

Unele bonduri pot rascumparate de emitent inainte de scadenta. Alte bonduri pot oferi proprietarului dreptul de a le vinde inapoi emitentului inainte de scadenta.

Obligatiunile convertibile nu mai platesc valoarea nominala la scadenta, ele se convertesc in actiuni emise de acelasi emitent pe baza unui raport de conversie predeterminat.

Entitatile care doresc sa emita obligatiuni trebuie sa intocmeasca un prospect cu informatiile cerute de institutia de reglemantare a pietei de capital din tara respectiva. Numai daca aceasta institutie aproba prospectul se poate trece la emisiunea propriu zisa de obligatiuni.

Instrumentele care genereaza raporturi de proprietate sunt actiunile emise de companii. Acestea se impart in comune si preferentiale.

Actiunile comune dau detinatorilor dreptul de incasa dividende proportional cu numarul de actiuni pe care il au. De asemenea, acestia au dreptul sa voteze la Adunarea Generala a Actionarilor, pentru fiecare actiune avand un drept de vot.

Este important de stiut ca, in general, companiile nu au obligatia sa acorde dividende chiar daca au profit. Acordarea dividendelor si cuantumul acestora se decid de AGA.

Actiunile preferentiale au scadenta si nu dau drept de vot in AGA. In schimb, detinatorii lor au dreptul sa incaseze un dividend preferential care se acorda anual pana la scadenta.

Acest dividend este garantat. Este posibil ca intr-un an emitentul sa nu acorde acest dividend, dar in anul urmator are obligatia sa plateasca si dividendele preferentiale neplatite in anul anterior. Aceasta este o actiune preferentiala cumulativa.

O actiune preferentiala care plateste un dividend suplimentar celui preferential, in cazul in care compania emitenta genereaza un profit peste un anumit nivel, se numeste actiune preferentiala participativa.

In anumite cazuri, o societate comerciala poate decide sa emita drepturi de emisiune. In general, scopul acestei emisiuni este de a mari capitalul. Un exemplu clasic este situatia in care o companie da dreptul actionarilor existenti sa cumpere un numar de actiuni pentru un numar de actiuni detinute. De exemplu un actionar are dreptul sa cumpere doua actiuni noi la fiecare cinci actiuni detinute. Pretul la care cumpara actiunile noi este mai mic decat pretul pietei; de aici apare avantajul pentru actionarul existent.

Unele drepturi de emisiune pot fi tranzactionabile. In acest caz, toti actionarii primesc numarul de drepturi care li se cuvine si le pot tranzactiona in piata la un pret care depinde de raportul cerere/oferta. Astfel si actionarii noi pot cumpara drepturi de subcriere. In general, dreptul de subscriere poate fi exercitat intr-o perioada de pana la cateva luni.

Exista si alte instrumente care ofera dreptul de a cumpara actiuni la un pret mai mic decat pretul pietei, dar cu scadenta peste un an. Acestea se numesc warrant-uri si, de obicei, sunt atasate unei emiuni de actiuni sau de obligatiuni.

Intrumentele din cele doua categorii de mai sus se tranzactioneaza pe piata spot. Reamintim ca piata spot este piata cu livrare imediata unde cumparatorul plateste integral valoarea instrumentelor cumparate, iar vanzatorul livreaza integral numarul de instrumente vandute. Reamintim si ca schimbul efectiv de bani si instrumente fianciare intre cumparator si vanzator se face dupa doua zile de la data tranzactiei.

Valentin Cioraneanu
Investment Banking Specialist

Daca iti place acest articol, distribuie-l si prietenilor tai!




Luxoft Warsaw - Warsaw Spire, plac Europejski 1, 00-844 Warszawa
Dimitrie Pompeiu nr 5-7 , building C, Et. 5, sect 2, Bucharest, 014459

Contact phone:

021 371 4858
Luxoft Poland Wroclaw - Silver Tower pl. Konstytucji 3-go Maja 3 50-048 Wroclaw
Aleja Generała Tadeusza Bora-Komorowskiego 25, Quattro Business Park Five, 31-476 Kraków, Poland

Contact phone:

+48 122110650
Success
Iti multumim.
Inregistrarea ta a fost trimisa.