'Y'

Folosirea diagramei de conceptualizare cognitiva in transformarile organizationale

Ceea ce vreau sa subliniez inainte de a intra in detaliu este faptul ca, pentru a folosi instrumentele si tehnicile de psihologie, trebuie sa ne intelegem mai intai pe noi si sa facem toate eforturile pentru a deveni mai buni. Asa cum spune Jordan B. Peterson, trebuie sa iti pui mai intai casa ta in ordine inainte de a critica lumea. Acest lucru va necesita, probabil, multa munca si timp, dar este o conditie prealabila necesara pentru utilizarea cu succes a acestor instrumente.

Jun 20, 2019 659
Ceea ce vreau sa subliniez inainte de a intra in detaliu este faptul ca, pentru a folosi instrumentele si tehnicile de psihologie, trebuie sa ne intelegem mai intai pe noi si sa facem toate eforturile pentru a deveni mai buni. Asa cum spune Jordan B. Peterson, trebuie sa iti pui mai intai casa ta in ordine inainte de a critica lumea. Acest lucru va necesita, probabil, multa munca si timp, dar este o conditie prealabila necesara pentru utilizarea cu succes a acestor instrumente.

In caz contrar exista o mare probabilitate ca, in loc sa te concentrezi pe psihicul unei persoane, sa te lupti de fapt cu proprii dragoni. Instrumentele despre care voi discuta in aceasta postare nu sunt pentru reparatii rapide. Dar sper ca ele te pot ajuta sa mergi mai departe in situatii complexe. La urma urmei, in calitate de Agile coach cautam sa schimbam cultura organizationala si mentalitatea oamenilor. Iar psihologia este un loc bun de unde sa incepem.

transformari organizationale agile.jpg


Stim ca una dintre sursele posibile de rezistenta la schimbare sunt unele reactii inconstiente. Dar cum le putem face fata? Si, pentru a fi mai precisi, cum putem intelege sursa acelei rezistente, ca sa putem aborda mai eficient acest lucru?

In aceasta postare vreau sa discutam despre unele dintre instrumentele terapiei comportamentale cognitive (CBT). Sa incepem cu cateva lucruri de baza despre CBT.

Conceptul central al CBT este un model cognitiv. Conform acestui model, reactia persoanei (emotionala, comportamentala si fizica) la o anumita situatie nu este un produs al acestei situatii. Mai degraba, reactia se bazeaza pe cateva ganduri automate pe care o persoana le are intr-o anumita situatie.

Model cognitiv.png


Sa luam in considerare un exemplu. Atunci cand un Agile coach propune utilizarea Kanban pentru a vizualiza si gestiona fluxul de lucru, s-ar putea sa existe diferite reactii:

  • Dezvoltatorul A crede ca ar fi minunat sa implementeze Kanban si sa il foloseasca pentru a colabora cu altii.
  • Dezvoltatorul B ar putea crede ca au incercat deja Kanban, insa nimeni nu actualiza Kanban board si au ajuns sa aiba un board care evidentia cum aratau lucrurile cu o luna in urma, astfel ca in cele din urma au abandonat idea. Deci, el spune ca va fi o pierdere de timp.
  • Dezvoltatorul C ar putea crede ca toata lumea va vedea cat de putin lucreaza, asa ca devine defensiv si spune ca nu o va face, pentru ca este prea multa munca inutila - scrierea de sarcini si mutarea card-urilor pe board etc

In ultimul caz, dezvoltatorul C nu este in necesar un angajat slab - ar putea fi un angajat performant in echipa, dar perceptia lui este ca el face mai putin decat ar trebui sa faca. Acesta este o situatie comuna care se numeste "sindromul impostorului". Avem deci aceeasi situatie, dar reactii diferite.

Modelul cognitiv extins are trei straturi suplimentare: convingeri de baza, credinte intermediare (acestea din urma pot lua forma ipotezelor, regulilor sau atitudinilor) si strategii de coping. In exemplul nostru, dezvoltatorul С ar putea avea convingerea ca este "incompetent" si are o atitudine care spune "Este teribil sa par incompetent". El presupune ca "daca nimeni nu stie ce fac, nimeni nu va sti ca sunt incompetent". Si ar putea avea o regula precum "Daca imi ascund adevarata mea munca, toata lumea va crede ca sunt inteligent. Daca voi dezvalui cat muncesc cu adevarat, toata lumea va crede ca sunt incompetent ".

credinte cheie.png


Se poate intampla ca un gand automat sau o reactie emotionala sau fizica sa declanseze un alt gand automat, creand o cascada de procese si reactii cognitive. Pentru scopurile noastre vom folosi acest model simplificat.

Prin intelegerea unui model cognitiv, se pot analiza cognitiile unei persoane si se poate lucra pentru a schimba acele parti ale modelului cognitiv care sunt disfunctionale. Oamenii nu sunt adesea constienti de convingerile lor de baza si intermediare, ar putea cunoaste doar o parte din gandirea lor automata - depinde de situatia si constiinta de sine a fiecarei persoane. Punctul cheie aici este ca aceste ganduri sunt de obicei imbratisate de oameni fara nici o indoiala.

In CBT un terapeut poate ajuta atit in conceptualizarea acelui model, cit si in gasirea unor modalitati de imbunatatire a acestuia prin schimbarea cognitiilor disfunctionale cu unele mai functionale sau cel putin neutre.

Un Agile coach ar putea folosi, de asemenea, acest model cognitiv pentru a ajuta o persoana sa accepte schimbarile. In exemplul de mai sus, un coach ar putea ajuta dezvoltatorul sa descopere ca el este, de fapt, un performer de top, si prin vizualizarea muncii sale, el ar putea sa se ajute pe sine (si pe alti membri ai echipei) sa vada impactul real pe care il are asupra performantei echipei. Dar cum ar putea un Agile coach sa invete cum functioneaza un model cognitiv al unei anumite persoane? Aici vine Diagrama de conceptualizare cognitiva (Cognitive Conceptualization Diagram - CCD) despre care vom discuta in a doua parte a articolului.

Vrei sa afli mai multe despre Agile? Descopera cursurile noastre.


Sergey Makarkin
Chief Program Manager

Daca iti place acest articol, distribuie-l si prietenilor tai!




Mai ai intrebari?
Contacteaza-ne.
Thank you.
Your request has been received.